Schimbare

Nevoile primare ale oamenilor se consideră a fi:
1. Sănătatea
2. Banii (prin intermediul cărora obţinem alimente, adapost, îmbrăcăminte şi distracţii)
3. Dragostea
Unul din modurile de a atinge aceste obiective este să fii bogat şi prosper.

După cum există oameni bogaţi şi oameni săraci, tot aşa, există ţări bogate şi ţări sărace. Diferenţa între ţările sărace şi ţările bogate nu constă în vechimea lor. Aceast fapt poate fi dovedit dacă dăm ca exemplu ţări precum India sau Egiptul, care există de mii de ani, dar sunt sărace. Spre deosebire de acestea, sunt ţări ca Australia sau Noua Zeelandă, care până în urmă cu mai puţin de 150 de ani erau necunoscute, iar astăzi sunt ţări dezvoltate şi bogate.

Diferenţa între ţările bogate şi cele sărace nu este legată de resursele naturale pe care acestea le posedă. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic şi muntos, care nu este deloc potrivit nici agriculturii şi nici creşterii vitelor, şi nici nu are petrol sau minereuri, dar este a doua putere economică mondială. Teritoriul său este ca o mare fabrică plutitoare care importă materie primă din toată lumea, o prelucrează, iar produsul rezultat este exportat apoi în toată lumea, şi uite aşa, se acumulează bogăţia…

Mai avem şi exemplul Elveţiei, tară fără acces la mare, dar care deţine una din cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bună din lume. Care în puţinii ei kilometri pătraţi creşte vite şi permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece în restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Si care, ca şi Japonia, nu are materii prime, dar exportă produse de o calitate greu de întrecut. O ţară pe care siguranţa, ordinea şi munca au transformat-o în “casa de bani” a lumii…

…şi nu este nici inteligenţa oamenilor cea care face diferenţa între bogăţie şi sărăcie…
Aceast fapt este demonstrat de studenţii din ţările sărace care studiază în ţările bogate şi obţin rezultate excelente în educaţia lor. Un alt exemplu poate fi văzut la managerii din ţările occidentale care ne vizitează ţara. Vorbind cu ei ne putem da seama că nu există nici o diferenţă intelectuală notabilă.

În sfârşit, putem spune că nici rasa nu face diferenţa între bogaţi şi săraci...

În ţările Europei Occidentale putem vedea cum “leneşii” (hispanici sau africani) demonstrează că ei sunt forţa productivă în aceste ţări.

Şi atunci?

Ce face diferenţa?

ATITUDINEA oamenilor face diferenţa.

Studiind comportamentul persoanelor din ţările bogate, descoperim că marea parte a populaţiei respectă următoarele reguli (ordinea nu este importantă):
1. Etica
2. Ordinea şi curăţenia
3. Intergritatea şi cinstea
4. Punctualitatea
5. Responsabilitatea
6. Dorinţa de perfecţionare
7. Respectul pentru legi şi regulamente
8. Respectul pentru drepturile celorlalţi
9. Dragostea pentru muncă
10. Efortul pentru a face economii şi cheltuiala cu chibzuinţă

Are România nevoie de alte legi? Nu ar fi oare de ajuns să respectăm cu toţii aceste 10 reguli simple?

În ţările sărace, numai o mică parte (nesemnificativă) din populaţie se conduce după regulile acestea în viaţa de zi cu zi. Nu suntem săraci din cauză că ţara noastră n-are resurse naturale sau fiindcă natura este crudă cu noi… Suntem săraci pur şi simplu din cauza atitudinii noastre.

Ne lipseşte CARACTERUL pentru a ne comporta după aceste principii de bază ale funcţionării societăţii.

Dacă vom aştepta ca Guvernul să ne rezolve problemele noastre, vom aştepta toată viaţa.

O atenţie deosebită acordată faptelor noastre, împreună cu schimbarea de atitudine pot semnifica intrarea ţării nostre pe drumul progresului şi bunăstării. Valorile acestea vor anima fiecare proces de schimbare pe care îl impulsionăm, fiecare obiectiv care-l vom atinge, şi în principal stilul de viaţă care-l vom avea.

Împreună vom putea modela o ţară mai bună.

Un text primit pe mail, semnat Cristian Carstoiu.